Ești eligibil?
Întrebări și răspunsuri
Trebuie să vorbesc limba română ca să obțin cetățenia?
De la 15 martie 2025, când Legea nr. 14/2025 a modificat Legea cetățeniei române, cererile de redobândire a cetățeniei în temeiul articolelor 10 și 11 trebuie să includă dovada cunoașterii limbii române la nivel B1.
Dovada se face cu un certificat de competență lingvistică de nivel B1, eliberat de una dintre instituțiile acceptate de Autoritatea Națională pentru Cetățenie, sau cu o foaie matricolă legalizată, de liceu ori de facultate, care atestă cel puțin trei ani de studiu în limba română.
Sunt scutite două categorii: foștii cetățeni români care cer redobândirea propriei cetățenii și solicitanții care au împlinit 65 de ani la data depunerii cererii. Toți ceilalți, inclusiv copiii, nepoții și strănepoții foștilor cetățeni, au nevoie de dovadă.
Pentru cererile depuse după 15 martie 2025, certificatul de limbă poate fi depus ulterior cererii, într-un termen tranzitoriu pe care Ordonanța de urgență 16/2026 l-a prelungit cu un an. Scrie-ne și îți spunem cum se aplică în cazul tău.
După aprobarea cererii, jurământul trebuie depus în termen de un an; cei care locuiesc în străinătate îl depun la ambasada sau consulatul României. Cetățenia se acordă la data depunerii jurământului, iar noul cetățean primește cardul de cetățenie română. Jurământul este un text scurt, rostit în limba română:
Jur să fiu devotat Patriei și poporului român,
Să apăr drepturile și interesele naționale,
Să respect Constituția și legile României.
Cererea de cetățenie română îmi afectează cetățenia actuală?
Din câte știm, următoarele țări permit cetățenia dublă/multiplă prin descendență (jure sanguinis): Statele Unite, Africa de Sud, Israel, Brazilia, Australia, Irlanda, Noua Zeelandă, Argentina, Regatul Unit, Cipru, Canada.
Dacă ești cetățean al altei țări, verificăm noi pentru tine sau poți întreba autoritățile competente din țara ta.
Pot locui în România după ce obțin cetățenia?
Ca să locuiești în România trebuie să îți stabilești „domiciliul” în România, adică fie să deții o locuință, fie ca proprietarul unei locuințe să declare că locuiești permanent acolo.
Poți intra în România cu pașaportul românesc, dar nu te poți angaja și nu poți urma o facultate (ca român) până nu obții cartea de identitate. Iar cartea de identitate nu se poate obține fără domiciliu în România.
Cartea de identitate se obține foarte simplu și te putem ajuta!
Câte generații pot obține cetățenia română pe baza strămoșilor?
Potrivit Legii cetățeniei române, persoanele care au pierdut cetățenia română o pot redobândi, împreună cu descendenții lor până la gradul II (copii, nepoți) – articolul 10. Când cetățenia a fost pierdută din motive neimputabile persoanei sau i-a fost ridicată fără voia ei, se califică și descendenții până la gradul III (strănepoți) – articolul 11.
Dar dacă bunicul/părintele meu s-a născut în Ucraina sau Moldova?
Dacă s-a născut înainte de anul 1940 în Basarabia sau Bucovina de Nord, te califici.
Dar dacă bunicul/părintele meu român a decedat?
Acest lucru nu afectează procesul de cetățenie. Poți obține în continuare certificatul de naștere din România al strămoșului decedat și, astfel, cetățenia și pașaportul românesc.
Se poate grăbi procesul?
Procesul nu poate fi grăbit, deoarece Autoritatea Națională pentru Cetățenie urmează aceeași procedură pentru toate dosarele de cetățenie bazate pe un strămoș născut în România.
Cât durează procesul de cetățenie?
Din momentul depunerii dosarului, aprobarea cererii poate dura între 18 și 22 de luni.
Pot obține pașaportul imediat după aprobarea cererii?
Obținerea pașaportului românesc este o procedură separată. Pentru pașaport trebuie mai întâi să îți înregistrezi actele de stare civilă străine în registrul român de stare civilă. Adică trebuie să obții certificatele românești de naștere și de căsătorie și, dacă este cazul, să înregistrezi în România schimbările de nume sau divorțul.
Abia după ce ai obținut aceste documente poți solicita pașaportul românesc.
Am obligații după ce devin cetățean român?
Pentru a obține cetățenia română nu trebuie să înveți istorie, să locuiești în țară sau să plătești taxe. Din martie 2025, legea cere însă dovada cunoașterii limbii române la nivel B1 la depunerea cererii (vezi prima întrebare).
După ce devii cetățean, singura ta obligație legală este să îți înregistrezi starea civilă în România (vezi pasul doi al procedurii de cetățenie – click aici).